Pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina. revistă de ştiinţă şi cultură - PDF Free Download


Transcription 1 2 revistă de ştiinţă şi cultură Nr. Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie. Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. Ştefan cel Mare nr. Astfel, numai de-a lungul secolului XX, limba română, vorbită în spaţiul dintre Prut şi până dincolo de Nistru, a trecut de şapte ori de la un alfabet la altul, : de la alfabetul rusesc la cel latin şi viceversa Un adevăr însă este clar: limba folosită de basarabeni, oricum ar fi ea botezată de politicienii momentului, e aceeaşi cu cea vorbită de toată românimea.

Şi cântecele ne sunt aceleaşi. Şi istoria e aceeaşi. Şi sângele ni-i acelaşi.

Living History

Ea este nu numai semnul fundamental al identităţii etnice, ci şi o mărturie a naţionalităţii, o condiţie a existenţei naţionale şi principalul factor de coeziune naţională, liantul de o imprevizibilă forţă coercitivă. În unitatea limbii se întrupează cea mai fidelă şi mai convingătoare expresie a unităţii naţionale.

Limba întruchipează însăşi fiinţa neamului, totalitatea şi unitatea lui. Din vârsta etnogenezei sale, limba, alături de istorie şi de credinţă, legitima aspiraţiile şi drepturile românilor, le dădea perspectivă, conferind luptelor pierderea de grăsimi ajutor tenacitatea şi patosul caracteristice.

Istoria şi limba erau primele chemate, nesocotind graniţele, să releve unitatea naţională, să fortifice conştiinţa unităţii naţionale. Ele deschideau tuturor orizontul întregului neam românesc, anticipau asupra viitoarei unităţi naţionale.

pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina

Interesul manifestat faţă de istorie şi limbă avea o solidă fundamentare de ordin naţional-patriotic; ele trebuiau să oglindească unitatea şi să servească luptei pentru unificarea politică. Istoria şi limba, puse la temelia luptei naţionale, au devenit, totodată, inegalabilul ei suport moral.

Realitatea politică actuală din Republica Moldova, ostilă românilor majoritari de aici, caracterizată prin suprimarea drepturilor acestora în privinţa statutului limbii române, înlocuirea glotonimului limba română simbol şi rezultat al romanităţii poporului şi latinităţii limbii sale, recunoscute, în virtutea temeiurilor etnice, istorice, geopolitice şi culturale, ineluctabile şi inalienabile, şi afirmate, încă înaintea secolului al XV-lea, începând de la marii voievozi, de către toate marile personalităţi ştiinţifice, politice, culturale, pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina etc.

Toate generaţiile de învăţaţi au declarat şi au perpetuat în timp preţuirea şi iubirea pentru limbă, ca şi pentru lege credinţăşi s-au jertfit nu pentru apărarea drepturilor limbii, pentru că acest drept, natural şi istoric, îl au, ci pentru recunoaşterea şi respectarea acestuia, a folosirii lui ca şi a denumirii ei nestingherite.

De-a lungul veacurilor, toţi învăţaţii români au fost conştienţi şi au afirmat răspicat semnificaţia socială, naţională, politică şi culturală a limbii, ca mărturie a identităţii etnice, condiţie a existenţei şi unităţii naţionale, adevăr sintetizând ideologia unei întregi istorii consacrat, magistral, pentru posteritate, de către academicianul Eugen Simion: Limba naţională este entitate sacră pentru un popor, pentru că este cel dintâi semn al identităţii sale.

Intenţia relevării valorii şi funcţiei identitare a limbii este atestată încă de exponenţii literaturii religioase. Varlaam îşi intitulează Cazania sa din Carte românească de învăţătură, prin urmare, nu muntenească, moldovenească ori ardelenească, ci românească s. Prin răspândirea şi circulaţia em pierde greutatea printre românii de pretutindeni, ele au îndeplinit o imprevizibilă funcţie unificatoare.

Nu numai pe plan lingvistic, dar şi pe plan cultural şi naţional, Aceste cărţi bisericeşti au statornicit pentru toate veacurile unitatea limbei româneşti 1, consfinţea, înO. Pentru cronicari, unitatea limbii era asigurată de latinitatea ei, raportată direct la romanitatea poporului, cum accentua stolnicul Constantin Cantacuzino: românii dintr-o fântână au izvorât şi cură, şi, mai apoi, principele savant, Dimitrie Cantemir, relevând romanitatea, continuitatea şi unitatea etnică şi lingvistică a poporului nostru.

În Înştiinţarea Soţietăţii filosofeşti a neamului românesc în Mare Prinţipatul Ardealului de lase arăta că prin împodobirea stilului limbii sale şi deprinderea în învăţături s-au înălţat firea a multor neamuri până la acea stare a nemuririi 2, iar Manifestul Societăţii pentru Cultivarea Limbii Române,îndemna la realizarea celor două imperative: trebuie să începem cu mijlocul cel mai de frunte cu care putem face fericirea naţiei, şi anume cu cultivarea limbii noastre şi prin ea cu lăţirea tot mai mare a culturii, câştigându-ne astfel vază şi merite 3, iar, pentru aceasta, să fie cât se poate mai mare numărul acelo- 11 10 Limba ROMÂNĂ ra care vorbesc limba noastră, cu încrederea profetică, proclamată autoritar şi categoric, încă de atunci, la [!

Corifeii Şcolii Ardelene fac din romanitatea poporului şi latinitatea limbii postulatele cardinale ale luptei lor, cultivarea şi unificarea limbii fiind privite ca acte patriotice, de progres cultural, de renaştere românească întru iubirea neamului şi cinstirea naţiei. Unitatea limbii este cea mai puternică, mai accesibilă şi mai convingătoare mărturie a identităţii etnice a tuturor românilor, încât un argument mai convingător pentru unitatea etnică s.

Lupta condiţionată pentru limbă pune în evidenţă toate mărturiile care dovedesc unicitatea ei, oferind posibilitatea înţelegerii, a comunicării, faptul că românii se înţeleg între ei, indiferent din ce teritoriu lingvistic fac parte, adevăr relevat încă la de Timotei Cipariu: Românii se înţeleg din orice corn de lume să fie 6.

Mica deosebire ce avem între noi la vorbire nu o putem socoti 7. O beneficiile de sănătate ale ovilor pentru pierderea în greutate, de asemenea, Mihail Kogălniceanu, laîn Cuvântul introductiv la Cursul de istorie naţională; o consacră, cu suverană autoritate şi demnitate, G.

Comunitatea limbii, manifestată prin posibilitatea de înţelegere între vorbitorii ei de pretutindeni, constituie o realitate unanim recunoscută şi declarată de toţi învăţaţii români. Pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina întocmai cuvintele lui Heliade Rădulescu şi Al.

Papiu Ilarian, ASTRA şi revista Transilvania subliniază cu tenacitate pentru posteritate acest adevăr: În Regat, ca şi în Transilvania, Banat, Maramureş, Românii vorbesc o singură limbă, fără dialecte, pentru că micile deosebiri de vorbe şi de pronunţie dintr-o ţară în alta sunt prea puţine, ca să formeze dialecte; ele sunt provincialisme foarte lesne de înlăturat în limba literară Limba este o mărturie a unităţii etnice, originare a românilor, dar, accentuează Gavril Precup laşi a celei spirituale, ea este expresia cea mai potrivită a unităţii noastre sufleteşti care dovedeşte comunitatea originii şi a graiului Raportul dintre limbă şi naţiune este definit multilateral.

Limba este o mărturie, o expresie a identităţii etnice. LaGh. Seulescu, în paginile Foii pentru minte, inimă şi literatură, relevă legătura genetică a limbii cu naţiunea care o vorbeşte: Graiul este nota care caracterizează pe naţii, carele vieţuiesc atâta încât vieţuieşte şi graiul lor şi se sting odată cu stingerea graiului lor 14, de aceea a se îngriji un popor de cultura limbii sale este a se îngriji de existenţa sa naţională.

Ea este o condiţie a vieţii naţiunii, cum arăta Bariţ, în celebrele sale Axiome politice, laîn Gazeta Transilvaniei : Limba este sufletul dătător de viaţă al naţiunii 15, precizând valoarea ei vitală pentru români, pentru care limba şi viaţa sunt sinonime Concomitent, este un element definitor al naţiunii, în interdependenţa lor: Caracteristica naţionalităţii e limba, fără limbă nu e naţionalitate 17, pleda Vasile Pop, înîn Dieta de la Sibiu, fiinţa unui popor se manifestă prin limba sa, proclama G.

Bariţ: Orice popor devine la ceea ce este numai prin limba sa naţională 18, având un rol covârşitor în definirea identităţii naţiunii, afirmat plenar de Alexandru Papiu Ilarian, în volumul al III-lea al Istoriei românilor din Dacia superioară: Nici sângele nu face naţiunea într-atâta ca limba, accentuând semnificaţia ei vitală naţională şi politică: limba şi naţionalitatea, fără de care nu este viaţă, sunt condiţiunile existenţei politice şi naţionale ale românilor 19, precum şi în păstrarea şi fortificarea acesteia, arăta, laVisarion Roman în revista sa, Amicul şcoalei : Limba este sanctuarul poporului.

În limbă viază poporul, în limbă este încorporat spiritul lui, limba este tipul, expresiunea vieţii sale interioare.

revistă de ştiinţă şi cultură

Acesta este un factor foarte puternic al patriotismului 20, la care, în acelaşi an, Athanasie Marienescu adaugă o nouă dimensiune a relaţiei: În limba în care poporul îşi exprimă cugetele aflăm expresiunea deplină a naţionalităţii Din recunoaşterea şi declararea semnificaţiei limbii în viaţa naţională derivă şi altă menire fundamentală a acesteia: ei îi revine un rol coercitiv, unificator, constituind un liant, principalul factor de coeziune naţională, cu misiunea de a contribui, spune, încă laGh.

Seulescu, la uniformitatea graiului, legând pe români între sine naţional 22 s. Bariţ, laun element de recunoaştere şi constituire a unităţii naţionale: Limba este un nod foarte puternic şi un magnet atrăgătoriu 24, căruia îi asociază, lacalitatea de argument primordial în lupta 13 12 Limba ROMÂNĂ pentru apărarea naţionalităţii, ea fiind un puternic magnet, care Românilor dincoace de munţi, până când se vor afla Moldovo-Românii măcar numai în rangul lor politicesc de astăzi, pe vremi înainte le chezăşuieşte pentru naţionalitate Toate aceste valenţe şi rosturi ale limbii, relevând însemnătatea ei vitală pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina evoluţia şi destinul naţiunilor şi a cărei îngrădire pune în pericol însăşi existenţa şi viitorul lor, converg într-o finalitate supremă, surprinsă cu o pătrundere şi o clarviziune istorică greu de egalat, exprimate, într-o adâncă reflecţie, de reputatul savant de la Blaj, Pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina Cipariu: Căci cu existenţa sau căderea limbei oricărui popor stă sau cade şi istoria aceleia şi unde a încetat limba, a încetat şi viaţa lui Corolarul evoluţiei istorice este consacrat plenar într-un adevăr axiomatic, ineluctabil, de vulturul ardelenesc, cum îl numea Alecu Russo pe G.

Bariţ: limba pentru noi e condiţiunea vieţii sau morţii politice 27! În virtutea realităţilor, percepute cu inegalabilă intuiţie, triumfând în dimensiuni şi perspective, apreciind însemnătatea naţional-politică a limbii, G. Bariţ proclama perpetuitatea unei convingeri: îndemnând la meditaţie, reverberându-şi actualitatea: Chestiunea limbii, întoarsă şi sucită ori şi cum vei vrea, este în zilele noastre o chestiune nu numai naţională, ci totodată şi politică Toţi fruntaşii generaţiei revoluţionare, toţi învăţaţii români surprind, cu o intuiţie ageră, consecinţele îngrădirii limbii, într-un raţionament avertizator, de o consternantă actualitate, exprimat magistral de Bariţ cu de ani înainte, laadresându-se europenilor: De la ţărmurile Mării Negre şi până la Orşova, peste trei milioane de locuitori îşi au limba ţării numai pe cea românească şi nu pe alta.

Este o rătăcire foarte mare a propovădui că alta ar fi limba românească şi alta cea moldovenească: tot una este, pentru că puţinii provinţialismi nu fac altă limbă şi nici măcar alt dialect. Voim să ştiţi domnilor europeni cum că între limba românească ce se vorbeşte în toată Moldova şi între limba ce se vorbeşte în Ţara Românească, nici atâta deosebire nu se găseşte cât aflaţi Dv.

Papiu Ilarian, Memoriu inedit, în Revista pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina istorie, arheologie şi filologie, I,vol. Seulescu], observaţii grămăticeşti. Asupra limbei româneşti, în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, II,nr. Papiu Ilarian, Istoria românilor din Dacia superioară.

Clinton - Istorie Traita

Schiţa vol. III, Sibiu,p [V. Marienescu, op.

pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina

Bariţ, Românii şi maghiarismul, în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, V,nr. Se situează la hotarul dintre cele doua temporalităţi ipostaza mitică a întîlnirii, ipostază întemeiată prin privire cale de acces la dimensiunea esenţială a fiinţei umane prin ieşirea din determinările spaţio-temporalităţii fenomenale. Arghezi povestea îşi aminteşte Nichita Stănescu într-un interviu, în că fiind copil l-a văzut [pe Eminescu] pe Calea Victoriei trecînd în absentă visare. Arghezi pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina copil şi ce face un copil?

Un copil se uită cu ochii lui de copil, curioşi, în ochii tuturor.

Tu decizi viitorul copiilor tăi Votează pe 28 noiembrie

Tînăr fiind, m-am uitat cu ochii curioşi şi înfioraţi de emoţie în ochii ascuţiţi de inteligenţă şi de sarcasm ai lui Arghezi. Iată cît e de apropiat Eminescu de noi! Ochii mei s-au uitat în ochii lui Arghezi, care s-au uitat în ochii lui Eminescu s.

pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina

Stănescu, Enghidu, O. Gelozie, O. Termenul privire este, de altfel, semn poetic definitoriu, alături de ochi şi a vedea, pentru cei doi poeţi, care îşi situează în miezul lumii lor de sensuri fiinţa umană faţă cu Fiinţa lumii, cînd în ipostază contemplativă, cînd, cel mai adesea, în ipostază interogativă.

Am reuşit abia în Îmi amintesc că poetul Nichita Stănescu nu mai ştia cum să mă bucure şi într-un miez de noapte mi-a spus: «Hai Grigore să îţi arăt casa în care Eminescu a citit pentru prima oară Luceafărul casa lui Titu Maiorescu.

pierderea profesională ghidată de greutate hickory north carolina

Hai, Nichita». Şi am mers şi am mers, ne-am oprit în faţa unui gard înalt. Eu am încercat să mă uit şi atunci Nichita, care în 70 era înalt ca un brad şi frumos şi voinic, m-a luat în braţe şi m-a ridicat pe umeri şi m-a întrebat «Vezi casa, Grigore?

O văd, Nichita! Nu era nici o casă, nimic aflasem mai târziu că acea casă fusese demolată prin anii Practic, ea exista doar în imaginaţia lui Nichita şi în imaginaţia mea. Astfel de pe umerii lui Nichita am văzut casa în care Eminescu a citit pentru prima oară Luceafărul, iar, de pe umerii lui Eminescu, am văzut ţara Din Cuvîntul rostit la Ipoteşti, la 15 ianuarie Pentru Nichita Stănescu, întîlnirea cu Arghezi media prin privire întîlnirea cu Eminescu.

Întîlnirea lui Grigore Vieru cu Nichita Stănescu mediază, prin dimensiunea imaginantă a fiinţei actualizată de privire, întîlnirea cu Eminescu iar, prin Eminescu, întîlnirea cu Ţara. Peste cîţiva ani avea să vadă ţara Nichita Stănescu; era încînd, după o aşteptare neştiută sau poate doar tăinuită, tăcerea a trecut în verb prin predicaţie revelatoare: Am venit de acasă acasă.

Era întîlnirea lui N. Stănescu cu spaţiul basarabean al Ţării.

Vintila Corbul Extaz Moarte Si Rock N Roll 1 0

Poetul era acasă în Patria cu identitatea ei reală, despre care vorbea Mihail Kogălniceanu, în Cursul de istorie naţională, înla Academia Mihăileană din Iaşi: «Eu privesc ca patria mea acea întindere de loc unde se vorbeşte limba română şi ca istorie naţională istoria Moldovei întregi înainte de sfîşierea ei, a României şi a fraţilor din Transilvania» şi pe care o definea, poetic, însuşi Nichita Stănescu, în stilul său: «Pentru mine iarba se numeşte iarbă, arborele se numeşte arbore, malul se numeşte mal, iar norul nor.

Noi, de fapt, avem două patrii; o dată este patria de pămînt şi de piatră şi încă o dată este numele patriei de pămînt şi de piatră» Fiziologia Prin Eminescu unii dintre noi ne ispăşim păcatele. Eminescu pentru noi este starea care ne păstrează Ipoteşti, 15 ianuarie Cu o întemeiere ţinînd de raportul cu limba română şi de rolul său în revelarea şi consolidarea identităţii româneşti, Eminescu este poetul cel mai prezent în scrisul lui Nichita Stănescu, în creaţia poetică şi în cea eseistică deopotrivă: Între eseurile şi poezia mea avea să declare în Fiziologia